Reverie

Chestia e urmatoarea, cand esti fericit ai vrea sa tii totul pentru tine, iar fericirea aceea parca iti inunda mintea de flori si raze de soare si miros de cafea si cersafuri reci in dimineti tomnatice. Te umple de nopti nedormite si motaieli in brate calde si dor si .. Fericire, pana la urma urmei.
Ajungi sa apreciezi lucrurile mici si fiecare clipa, pentru ca Timpul e dusmanul nostru, iar noi devenim proprii nostri dusmani ignorand trecerea domnului Timp. Dar da, Timpul trece, clipele trec si ele si in urma lor raman amintiri, iar ca sa ne autoflagelam creand amintiri neplacute ar trebui sa fim animale. Respectand timpul uiti de tot ce te distrage de la fericire.
Eu asta fac, repect timpul.
E dreptul meu sa-l respect, e datoria mea sa-l respect, mai ales dupa atata timp ignorat in care n-am facut decat pasi pe loc uitandu-ma mereu in spate, asteptand mereu fantome.
Siropoasa, acra, copila, matura, sunt cine vreau sa fiu, sunt cum vreau sa fiu, respect timpul si trecerea lui.
Toamna ma face mereu mai fericita si oarecum melancolica, si nu, NU exista toamna mai frumoasa ca in Iasi, cu o natura asa revoltata si rebela, nebuna, ca o naluca, o copila indragostita si revoltata, o fata lasata in fata altarului, e in toate felurile si culorile si n-ai cum sa n-o iubesti.