Un monstru cu ochi frumosi si chip bun
Minciuna
putrezeste in sufletul tau amar. Lasi in urma danf de starv. Si stii ca minti
si stii ca putrezesti si-ti place sa-ti simti inima roasa de viermii aceia
mincinosi si parsivi.Si
nu-ti raman decat resturi , resturi din inima , resturi din tine , nimic
intreg, resturi mancate de canalia aceea fara suflet – minciuna.
Alergi
in ploaie dupa Ea , ea nu te mai vrea , nu te mai vede , nu mai vede in tine
acel El de care s-a indragostit candva , demult. Ploaia iti ascute simturile ,
simti ca nu o mai poti ajunge si ca totul se naruie. Ea te priveste zambind ,
cu picuri de ploaie curgandu-i pe fata , cu parul ud , cu rimelul negru
innegrindu-i fata senina. Si stii ce ai facut si stii cum esti si stii ca n-o
sa mai fii asa , stii ca n-o sa te mai iubeasca , stii ca n-o sa mai fie a ta ,
"Toute a toi" , niciodata . Ti-ai inegrit sufletul cu minciuna si cu josnicie ,
ai injosit-o si ai tradat-o , esti sigur ca nu te mai vrea , esti sigur ca nu
te mai iarta.
Iar
ea , acoperita doar de un sal rosu , in rochia alba de matase se uita la el.
Merge usor , desculta pe asfaltul umed. El alearga , ii urmeaza pasii , n-o
ajunge , iar ea nu-l simte. Se uita speriata in spate , ii este frica de fiinta
in care s-a transformat el , un monstru cu chip bun si frumos , cu ochii mari
caprui , incadrati perfect de sprancene negre si dese . Si ce frumos era odata ! In mintea ei se deruleaza un film ca cele frantuzesti , alb-negru , mut , mut
nu pentru ca nu le poate auzi vocile , ci doar pentru ca niciunul nu are ce
sa-si spuna. Un scenariu infect si infam , ea isi uraste gandurile si visele .
Iar el , el era candva tot , era bun si
protector si o iubea mai mult decat orice in lume , o respecta si o iubea. Ii
aducea flori colorate frumos si atentii mici , dulceturi si prajiturele , o suna
sa-i spuna ca o iubeste si ca ii lipseste , ii promitea ca o va iubi pentru
eternitate si ca mereu va fi langa ea , isi dorea o fetita frumoasa si alintata
ca ea . Avea parul des si lung , isi plimba pasii rapizi pe trotuarul surd
luminat de un felinar vechi , cu o lumina galbena , murdara. Avea casti in
urechi si mima cu buzele carnoase si bine definite muzica galagioasa , era
nepasator la reactia oamenilor de langa el , pe deget plimba un yo-yo si in
mers , parul ii imita pasii incercand sa intre in sincron cu ei. Acela era El ,
dar El acum e doar un alt el , ce-si pierde noptile uitand de El si de lume ,
degradat si indiferent , obscur si trivial .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu