Boboci de bujori

Ne uitam ca inadaptatii unul la celalalt, ni-s incurcate limbile iar gura-i prea amortita si otravita. Am impietrit cu totii de la atatea minciuni , am gustat cu placere din otrava dulce a amagirilor si iluziilor dar acum simtim doar un gust searbad . Ne-am pierdut simturile unul cate unul mai intai gustul , apoi mirosul , apoi auzul si pe urma vazul, ramanandu-ne atingerile pe care nu stiam a le folosi . Odata cu disparitia simturilor dispar amintirile , devenim copii , dispare tot ce ne-nconjoara , dispar frunzele uscate si mirosul toamnei , dispare imaginea omului drag , dispare gustul minunat al mancarii facute de mama, dispare siguranta. Acum suntem dependenti unul de celalalt

Am invatat ca iubirea nu-i ca in filme si nu stiu daca ati observat , dar filmele prezinta doar inceputul , cealalta parte a iubirii constituie si creaza drame nominalizate la Oscar. Am invatat ca increzandu-te intru totul intr-o persoana e ca si cum i-ai da acesteia un pistol plin cu gloante si ai spune “Trage cand vrei. “ . Am invatat sa nu spun niciodata totul despre mine , am invatat sa fiu corecta. Am invatat ca adevarul e nenorocit si dureros, insa minciunile te fac si te lasa sa plutesti intr-o Mare de amagire si nesiguranta. Am invatat ca suntem liberi , am invatat ca nu simti ca ai fost fericit pana cand nu traiesti nefericirea. Am invatat ca totul in viata are un inceput si un sfarsit.

Am invatat ca fiecare e autorul vietii lui , la fel ca o carte insa putin mai mare , de noi depinde daca aceasta va fi un bestseller sau va ramane ascunsa undeva pe un raft , acoperita de praf si amprente .

Invatam cu totii , in timp , fara graba. Timpul trece si da , nu-l poti intoarce , nu poti inghiti cuvinte rostite la manie , nu poti desface fapte si decizii. Am invatat ca oamenii merita o a doua sansa si ca in fiecare dintre noi exista un colt luminat. 

E ca o camera prafuita , plina de carti si cersafuri albe , parasita si neingrijita care si-a pastrat totusi frumusetea si unicitatea. Perdelele negre o feresc de lumina iar aerul e bolnavicios , dar daca deschizi geamul si schimbi perdelele descoperi ca e fara infinit , ca are tot ce-ti trebuie . Intr-un colt se afla o gradina plina cu radacini de flori care asteapta sa plesneasca si sa-ti bucure simturile cu prospetimea si voiciunea lor . In stanga usii o fantana ce susura ca un izvor e gata sa-si potoleasca setea. Mai inspre geam un birou masiv din lemn poarta mandru un toc plin de cerneala si o pana fara cusur , iar daca te apuci sa-ti asterni somnoroasele vise si gandurile cu iz de cafea pe foile acelea ingalbenite vei vedea cum viata iti intinde foi nesfarsite , pregatite doar pentru tine. Acoperis iti este cerul , dar nu te ploua , e mereu senin , ziua poti vedea albastrul cerului iar noaptea poti adormi numarand stelele.Iti poti crea propriile  constelatii si propria ta lume.In biblioteca te asteapta un aparat de fotografiat cu film , e drept ca face poze sepia care sunt si foarte luminate , insa punctele acelea de lumina si dungile maronii redau perfect atmosfera degajata si unicitatea trairilor. In mijlocul camerei este un leagan , corzile acestuia sunt acoperite de bujori albi , roz si rosii , bujori ce raspandesc un parfum divin si sunt nemuritori si proaspeti pentru vecie. Sprijinita de biblioteca asteapta o chitara al carui sunet e mai dulce si mai viu ca insasi viata. O scena neagra asteapta de-a dreapta usii ; scenarii si piese de tot felul , trebuie doar sa-ti alegi un rol si-o masca , scapa insa repede de ele , vezi ca in spatele bibliotecii ai o scara , iesi din cand in cand afara si apasa pamantul proaspat cu pasii tai grei , fa-l sa-ti simta viata ce-ti traieste-n suflet.

Esti doar personaj intr-un roman scris tot de tine , ai grija cum te creezi , de tine depinde daca vei fi personaj principal ori personaj secundar , de vei fi erou sau personaj antagonist.