Amandoi cantam aceleasi cantece vechi.
Amandoi dansam pe aceeasi melodie proasta.
Tot amandoi sarim in mari si ne-necam cu dor si sare.
Tot amandoi ne avantam pe carari cu Soarele in fata si Luna in priviri, cu noaptea in trupuri si stele-n par.
Iar daca ti-as da tot ce sunt si as ramane nimic, tot amandoi am ramane. Pentru ca tarana-i adunata sub covoare asternute peste suflete, iar apa susura dulce si lin in pamantul al carui miros se improspateaza de fiecare data cand trecem amandoi, Noi, Tu si Eu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu